AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență pentru
modificarea și completarea unor acte normative
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, republicat,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în contextul îndeplinirii obligațiilor ce revin României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, precum și modificarea alin.(21) al art.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, prin prezentul proiect se urmărește, pe de o parte, transpunerea parțială a Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, având ca termen final de transpunere data de 2 august 2022.
Pe de altă parte, se urmărește reglementarea modificării subordonării Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, din subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în cea a Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Totodată, potrivit Notei de fundamentare, prin prezentul proiect se urmărește „evitarea unor disensiuni sociale cauzate de scăderea veniturilor angajaților din cele două instituții preluate de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale”, respectiv Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopții, sens în care se propune modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2021 cu privire la salarizarea personalului structurilor subordonate respectivului minister.
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Referitor la nota de fundamentare, semnalăm că, pentru rigoare normativă, la pct.1 al Secțiunii a 2-a, la I, sintagmele „art.23 (1)”, „Ordonanță de Urgență nr.121/2021” se vor înlocui cu sintagmele „art.23 alin.(1)”, „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021”, iar la pct.2, exprimarea „prevederilor art.3, alin(8) din OUG 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, se reda astfel „prevederilor art.3 alin.(8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare”.
În plus, la pct.1, la I, recomandăm revederea și reformulării exprimării „din sfera armonizării cu legislația comunitară”, întrucât terminologia este inadecvată. Precizăm că ulterior aderării la Uniunea Europeană, legislația internă nu se armonizează cu legislația Uniunii Europene, ci respectă această legislație sau o pune în aplicare, prin măsuri de transpunere și/sau de punere în executare.
Totodată, la pct.6 al Secțiunii a 5-a, raportat la data de 2 august 2022, stabilită ca termen final de transpunere Directivei (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, semnalăm că aceasta nu exprimă un argument în susținerea urgenței şi a situației extraordinare, precum şi a efectelor negative decurgând din potențiala neadoptare a proiectului în regim de urgență, în lipsa unor justificări suplimentare corespunzătoare cu privire la imposibilitatea promovării acestui proiect în forma unui proiect de lege cu procedura de urgență prevăzută de art.76 alin.(3) din Constituție.
4. De asemenea, menționăm că proiectul nu este însoțit de Tabelul de concordanță între dispozițiile Directivei (UE) 2019/1158 și prevederile proiectului de act normativ, iar absența acestuia a făcut dificilă identificarea normelor actului juridic al Uniunii Europene vizate a fi transpuse și compararea acestora cu textele propuse prin proiectul de ordonanță de urgență.
5. La titlu, pentru respectarea art.41 alin.(5) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, „În cazul actelor normative prin care se modifică ori se completează un alt act normativ, titlul actului va exprima operațiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere”, propunem următoarea redactare:
„Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2002 și pentru modificarea art.3 alin.(21) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021”.
În mod corespunzător se va modifica și titlul instrumentului de prezentare și motivare.
6. La primul paragraf al preambulului, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, este necesară redarea titlului complet al actului juridic al Uniunii Europene, respectiv „Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE”.
În plus, este necesară reformularea exprimării repetitive, improprie stilului normativ, „necesitatea realizării demersurilor necesare”.
Cu privire la al doilea și al treilea paragraf, semnalăm că au același înțeles cu primul paragraf, ambele exprimând necesitatea transpunerii directivei, pentru suplețea proiectului fiind necesară fie reformularea primelor trei paragrafe, fie eliminarea a două dintre acestea.
Referitor la al patrulea paragraf, referitor la sintagma „imperios necesar”, precizăm că argumentarea urgenței adoptării măsurii nu se enunță doar, ci trebuie detaliate motivele care impun recurgerea la acesta procedură legislativă.
De asemenea, pentru o redactare corespunzătoare exigențelor normelor de tehnică legislativă, textul „prevederilor legii 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cu modificările și completările ulterioare cu cele ale Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative” se va reda sub forma „prevederilor Legii nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare”.
La al cincilea paragraf, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, recomandăm reformularea sintagmei „stringența întăririi structurii”.
La al șaselea paragraf, întrucât exprimarea este eliptică și echivocă, este necesară revederea sintagmei „al gestionării copiilor”.
De asemenea, pentru claritatea textului, este necesar să se precizeze care este sensul sintagmei „poate impacta domeniul relațiilor internaționale”, precum și argumentele care stau la baza acestei consecințe.
7. Semnalăm că formula introductivă este redată de două ori.
8. La art.I, pentru respectarea uzanțelor normative, partea introductivă trebuie redactată astfel:
„Art.I. - Legea nr.202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.326 din 5 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:”.
9. La art.I pct.1, referitor la textul propus pentru alin.(3) al art.10 din Legea nr.202/2002, cu modificările și completările ulterioare, semnalăm că, deși prin instrumentul de motivare s-a propus introducerea unor noțiuni precum „concediu de îngrijitor” și „formule flexibile de lucru”, asupra art.4 din actul de bază nu sunt aduse intervenții, în sensul introducerii unor definiții ale acestor termeni, iar textul vizat de modificare nu explică înțelesul acestora și nici nu include vreo trimitere la actele normative prin care acestea sunt reglementate.
Precizăm că la art.31 alin.(1)[1] și art.32 alin.(1) lit.b)[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2020 este prevăzut concediul pentru îngrijirea copilului, iar la art.118 alin.(2) din Codul muncii se face referire la modul „de organizare flexibil a timpului de muncă”. Dacă au fost vizate aspecte menționate anterior, acestea ar trebui să reiasă fără echivoc din textul propus pentru alin.(3), prin reconsiderarea terminologiei și eventual prin includerea unor trimiteri.
Observația este valabilă și pentru pct.2 referitor la textele preconizate pentru lit.d) și e) ale art.10 alin.(6).
În consecință, este necesară revederea și reformularea normei propuse la alin.(3) al art.10.
La alin.(8), semnalăm lipsa de claritate și predictibilitate a sintagmelor „un loc de muncă echivalent” și „în timpul absenței”, fiind necesară revederea și reformularea acestora, în sensul detalierii aspectelor vizate ori al completării normei cu trimiteri la actele normative prin care aceste sunt reglementate.
10. La art.I pct.2, pentru respectarea uzanțelor normative, partea dispozitivă va avea următoarea formulare:
„2. La articolul 10 alineatul (6), după litera c) se introduc două noi litere, lit.d) și e), cu următorul cuprins:”.
11. La pct.3, pentru respectarea uzanțelor normative, partea dispozitivă se va redacta astfel:
„3. La articolul 23, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.
12. La pct.4, la textul preconizat pentru alin.(1) al art.231, semnalăm exprimarea improprie stilului normativ determinată de utilizarea termenului „ajutat”.
13. La pct.6, referitor la soluția juridică propusă la alin.(1) al art.234, respectiv reglementarea organizării și funcționării Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, prin regulament de organizare și funcționare aprobat prin ordin al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, semnalăm că prin aceasta se încalcă principiul ierarhiei actelor normative, prevăzut la art.4 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, implicit, principiul legalității reglementat de art.1 alin.(5) din Constituție.
În acest sens, precizăm că art.56 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prevede că: „(3)Guvernul poate dispune, în condițiile legii, modificări în organizarea și funcționarea ministerelor, precum și transferul unor activități de la un minister la altul ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor”.
Totodată, cu privire la reglementarea organizării și a funcționării ANES sunt incidente prevederile coroborate ale art.62 alin.(3)[3] și art.67 alin.(3)[4] din Codul administrativ, acestea putându-se stabili prin hotărâre a Guvernului.
În plus, având în vedere faptul că măsurile preconizate la alin.(1) și (2) ale art.234 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pentru suplețea proiectului, recomandăm comasarea celor două norme.
În consecință, este necesară reformularea părții dispozitive, care va fi redată sub forma „6. Articolul 234 se modifică...”.
14. La pct.7, pentru respectarea uzanțelor normative, partea introductivă se va reformula, astfel:
„7. La articolul 40, după litera b) se introduce o nouă literă, lit.c), cu următorul cuprins:”.
Totodată, pentru corelare cu partea introductivă a art.40 din actul de bază, din debutul textului propus pentru lit.c) se va elimina sintagma „Prezenta lege transpune”.
De altfel, pentru respectarea dispozițiilor art.45 alin.(2) din Legea nr.24/2000, trebuie inserată în mod corect mențiunea privind transpunerea parțială a unui act juridic al Uniunii Europene, astfel:
„c) art.10 alin.(1) și (2), art.11, art.12 și art.20 alin.(3) din Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.188 din 12 iulie 2019”.
15. La art.II, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea dispozitivă se va reda astfel:
„Art.II. - La articolul 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1127 din 25 noiembrie 2021, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (21) se modifică și va avea următorul cuprins:”.
Referitor la norma preconizată pentru alin.(21) al art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2021, pe de-o parte, semnalăm că nu este asigurată succesiunea logică a soluțiilor legislative în vederea realizării unei armonii interioare a actului normativ, întrucât în cadrul dispozițiilor cu privire la transmiterea către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a activităților, posturilor, personalului aferent și patrimoniului corespunzător de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Tineretului și Sportului, este inclusă norma referitoare la salarizarea personalului din instituțiile subordonate nou-înființatului minister, aceasta trebuind cuprinsă la art.8 din actul de bază.
Pe de altă parte, precizăm că la art.17 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se prevede că: „Personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu excepția personalului prevăzut la alin. (1), beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice și, respectiv, prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale”.
De asemenea, la anexa nr.VIII a Legii-cadru nr.153/2017, capitolul I, litera A, punctul I, punctul 3 de la notă prevede următoarele: „Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcționarii publici din cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Justiției, precum și funcționarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului, cu excepția celor prevăzuți la pct. 1 și 2, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”.
Având în vedere că personalul din Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse provine atât din personalul Ministerului Muncii și Protecției Sociale reorganizat, care beneficia pentru complexitatea muncii, de majorările menționate mai sus, cât și din cel al Ministerului Tineretului și Sportului, care nu beneficia de aceste majorări, semnalăm că prin această măsură se creează o situație mai favorabilă în privința personalului preluat din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, față de personalul celorlalte ministere și al unor instituții/autorități publice centrale, aceste categorii de personal fiind discriminate așadar, fără ca acest aspect să fie argumentat in instrumentul de fundamentare ori în preambul.
Același raționament este valabil și cu privire la salarizarea personalului din instituțiile aflate în subordinea Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care va beneficia de majorări ale salariului de bază, similar cu personalul din structurile subordonate Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În plus, este necesar a se analiza și dacă prin adoptarea măsurilor preconizate la art.I și art.II din proiect mai sunt respectate principiile de la art.6 lit.b), c), d), f) și g) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, care stau la baza sistemului de salarizare reglementat prin acest act normativ, respectiv:
„b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;
c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;
d) principiul importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor;
f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate;
g) principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.470/27.04.2022
[1] „Pentru copilul cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinții firești sau persoanele prevăzute la art. 8 alin.(2) beneficiază de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, după cum urmează: (...)”.
[2] „Oricare dintre părinții firești sau persoanele prevăzute la art.8 alin.(2) care au în întreținere un copil cu dizabilitate beneficiază, după caz, de următoarele drepturi: (...) b) concedii medicale, acordate în condițiile legii, pentru îngrijirea copilului cu dizabilitate care necesită internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afecțiuni intercurente, precum și pentru recuperare/reabilitare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani;”.
[3]„Aspectele specifice organizării și funcționării ministerului cu atribuții în domeniul apărării naționale și ministerului cu atribuții în domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi speciale, iar în privința celorlalte ministere, prin hotărâre a Guvernului”.
[4] „Dispozițiile prezentului cod, prin care se reglementează organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, se aplică în mod corespunzător și celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepția unor instituții de interes public a căror organizare și funcționare sunt reglementate prin legi speciale”.